Pierduta arta a Minciunii

    "Arta nu se exprima niciodata decat pe sine insasi. Are o viata independenta, asa cum are si Gandirea, si se dezvolta numai dupa directii ce-i sunt proprii. Ea nu este in mod necesar realista intr-o epoca a realismului, nici credincioasa intr-o epoca a credintei. Departe de a fi creatia timpului ei, se afla de obicei in directa opozitie cu aceasta si unica istorie pe care o consemneaza pentru noi este istoria propriei sale evolutii. Cateodata se intoarce inapoi pe propria ei cale si reinvie cine stie ce forma antica, asa cum s-a petrecut cu miscarea arhaica a artei grecesti tarzii si cu miscarea prerafaelita din zilele noastre. Alta data isi anticipeaza complet epoca si produce intr-un secol opere pentru intelegerea, aprecierea si gustarea carora este necesara trecerea inca a unui secol. In nici un caz nu isi reproduce epoca. Trecerea de la arta unui perioade, la perioada in sine, reprezinta marea greseala pe care o comit istoricii.
    Orice arta de proasta calitate izvoraste din reintoarcerea la Viata si la Natura, si din inaltarea acestora pe treapta idealurilor. Viata si Natura pot fi cateodata folosite ca parte din materialul brut al Artei,dar inainte de a fi de vreun real serviciu Artei ele trebuie sa fie traduse in conventii artistice. In clipa in care Arta renunta la mediul imaginativ, ea renunta la tot. Ca metoda, care trebuie sa le evite un artist sunt modernismul formei si modernismul temei. Singurele lucruri frumoase sunt cele care nu ne privesc.Pe deasupra, numai ceea ce este modern se demodeaza. Viata o ia inaintea Realismului, dar Romantismul este intotdeauna in fruntea Vietii.
   Viata imita Arta intr-o masura mult mai mare decat imita Arta Viata. Aceasta se poate deduce nu numai din instinctul de imitatie al Vietii , dar si din faptul ca scopul constient al Vietii este sa gaseasca o expresie si ca Arta ii ofera anumite forme frumoase prin intermediul carora poate realiza aceasta energie. Teoria nu a mai fost niciodata expusa inainte, dar este extrem de roditoare si pune istoria Artei intr-o lumina complet noua.
  Ca un corolar la aceasta, urmeaza ca si Natura exterioara imita Arta. Unicele efecte pe care ni le poate arata sunt cele pe care le-am vazut inainte prin intermediul poeziei, sau in picturi. Acesta este secretul farmecului Naturii, precum si explicatia slabiciunii ei.
    Minciuna, povestirea unor lucruri frumoase si neadevarate, reprezinta adevaratul scop al Artei." - Oscar Wilde, Decaderea Minciunii.