 |
| 10 lei (vandut) |
sâmbătă, 10 decembrie 2011
duminică, 4 decembrie 2011
This Christmas is Golden !
Fulg de nea
Renul lui Mos Craciun
Clopotei
Brad
Fulg de nea
 |
10 lei |
 |
| 10 lei |
Sosetuta
 |
| 10 lei |
 |
| 10 lei |
Brad
 |
| 10 lei (vandut) |
Snowflake
 |
| 10 lei |
vineri, 4 noiembrie 2011
miercuri, 2 noiembrie 2011
Halloween: Black Swan
 |
| Acesta a fost costumul meu de Halloween, ales in ultima clipa dupa ce am rascolit toata casa . Pentru machiaj, m-am inspirat de la Michelle Phan, de pe youtube si chiar a fost foarte folositor tutorial-ul ei. |
Dadaism
Am avut mai demult tema la istorie, sa compunem o poezie dadaista deoarece eram la o lectie despre perioada interbelica. Mi s-a parut foarte interesanta aceasta tema si am acceptat-o ca pe o provocare. Ca sa scrii o poezie dadaista nu iti trebuie mult talent, si nici multi timp ci doar putina inspiratie , un creion si o foaie. Si acesta este rezultatul :
Cuvinte necontrolate
Ce e asta dadaism?
Un ciorap si un ziar ciopartit,
aruncate toate laolalta,
peste un munte, peste o apa,
peste o pajiste de vin,
intr-o pagina de iasomii
si in mediocritate a devenit,
regina galagiei de artisti.
A dansat si s-a invartit
si intre stele a ametit,
dar va reveni la realitate ?
Poate intr-o alta ciudata carte,
ce se invecheste pe agonisitul raft,
din al bunicului dulap
si nimeni nu o va mai salva,
pana si Dumnezeu o va uita,
dar nu e timp de plans
caci alta poezie ne-a ajuns.
Va fi la randul ei regina
in a timpului gradina,
caci asta este dadaism,
unde toti ,pot fi la randul lor
Un ciorap si un ziar ciopartit,
aruncate toate laolalta,
peste un munte, peste o apa,
peste o pajiste de vin,
intr-o pagina de iasomii
si in mediocritate a devenit,
regina galagiei de artisti.
A dansat si s-a invartit
si intre stele a ametit,
dar va reveni la realitate ?
Poate intr-o alta ciudata carte,
ce se invecheste pe agonisitul raft,
din al bunicului dulap
si nimeni nu o va mai salva,
pana si Dumnezeu o va uita,
dar nu e timp de plans
caci alta poezie ne-a ajuns.
Va fi la randul ei regina
in a timpului gradina,
caci asta este dadaism,
unde toti ,pot fi la randul lor
Artisti .
O seara abstracta
Copacii canta si poeziile viseaza,
ploaia rade si soarele danseaza.
Pe albe nopti partituri zboara,
in lacuri verzi dragostea inoata.
Si maini albe ies din tablou,
ele serpuiesc pe perete-n jos,
s-ajunga liliecii visatori,
ce s-au ascuns de ochii din tavan,
ce ii priveau noapte si zi
si ii pictau in palide amintiri.
Dar clepsidra timpului a secat
si in infernul alighierian,
toate cuvintele s-au scufundat
ploaia rade si soarele danseaza.
Pe albe nopti partituri zboara,
in lacuri verzi dragostea inoata.
Si maini albe ies din tablou,
ele serpuiesc pe perete-n jos,
s-ajunga liliecii visatori,
ce s-au ascuns de ochii din tavan,
ce ii priveau noapte si zi
si ii pictau in palide amintiri.
Dar clepsidra timpului a secat
si in infernul alighierian,
toate cuvintele s-au scufundat
luni, 5 septembrie 2011
sâmbătă, 6 august 2011
vineri, 5 august 2011
Pierduta arta a Minciunii
"Arta nu se exprima niciodata decat pe sine insasi. Are o viata independenta, asa cum are si Gandirea, si se dezvolta numai dupa directii ce-i sunt proprii. Ea nu este in mod necesar realista intr-o epoca a realismului, nici credincioasa intr-o epoca a credintei. Departe de a fi creatia timpului ei, se afla de obicei in directa opozitie cu aceasta si unica istorie pe care o consemneaza pentru noi este istoria propriei sale evolutii. Cateodata se intoarce inapoi pe propria ei cale si reinvie cine stie ce forma antica, asa cum s-a petrecut cu miscarea arhaica a artei grecesti tarzii si cu miscarea prerafaelita din zilele noastre. Alta data isi anticipeaza complet epoca si produce intr-un secol opere pentru intelegerea, aprecierea si gustarea carora este necesara trecerea inca a unui secol. In nici un caz nu isi reproduce epoca. Trecerea de la arta unui perioade, la perioada in sine, reprezinta marea greseala pe care o comit istoricii.
Orice arta de proasta calitate izvoraste din reintoarcerea la Viata si la Natura, si din inaltarea acestora pe treapta idealurilor. Viata si Natura pot fi cateodata folosite ca parte din materialul brut al Artei,dar inainte de a fi de vreun real serviciu Artei ele trebuie sa fie traduse in conventii artistice. In clipa in care Arta renunta la mediul imaginativ, ea renunta la tot. Ca metoda, care trebuie sa le evite un artist sunt modernismul formei si modernismul temei. Singurele lucruri frumoase sunt cele care nu ne privesc.Pe deasupra, numai ceea ce este modern se demodeaza. Viata o ia inaintea Realismului, dar Romantismul este intotdeauna in fruntea Vietii.
Viata imita Arta intr-o masura mult mai mare decat imita Arta Viata. Aceasta se poate deduce nu numai din instinctul de imitatie al Vietii , dar si din faptul ca scopul constient al Vietii este sa gaseasca o expresie si ca Arta ii ofera anumite forme frumoase prin intermediul carora poate realiza aceasta energie. Teoria nu a mai fost niciodata expusa inainte, dar este extrem de roditoare si pune istoria Artei intr-o lumina complet noua.
Ca un corolar la aceasta, urmeaza ca si Natura exterioara imita Arta. Unicele efecte pe care ni le poate arata sunt cele pe care le-am vazut inainte prin intermediul poeziei, sau in picturi. Acesta este secretul farmecului Naturii, precum si explicatia slabiciunii ei.
Minciuna, povestirea unor lucruri frumoase si neadevarate, reprezinta adevaratul scop al Artei." - Oscar Wilde, Decaderea Minciunii.
Orice arta de proasta calitate izvoraste din reintoarcerea la Viata si la Natura, si din inaltarea acestora pe treapta idealurilor. Viata si Natura pot fi cateodata folosite ca parte din materialul brut al Artei,dar inainte de a fi de vreun real serviciu Artei ele trebuie sa fie traduse in conventii artistice. In clipa in care Arta renunta la mediul imaginativ, ea renunta la tot. Ca metoda, care trebuie sa le evite un artist sunt modernismul formei si modernismul temei. Singurele lucruri frumoase sunt cele care nu ne privesc.Pe deasupra, numai ceea ce este modern se demodeaza. Viata o ia inaintea Realismului, dar Romantismul este intotdeauna in fruntea Vietii.
Viata imita Arta intr-o masura mult mai mare decat imita Arta Viata. Aceasta se poate deduce nu numai din instinctul de imitatie al Vietii , dar si din faptul ca scopul constient al Vietii este sa gaseasca o expresie si ca Arta ii ofera anumite forme frumoase prin intermediul carora poate realiza aceasta energie. Teoria nu a mai fost niciodata expusa inainte, dar este extrem de roditoare si pune istoria Artei intr-o lumina complet noua.
Ca un corolar la aceasta, urmeaza ca si Natura exterioara imita Arta. Unicele efecte pe care ni le poate arata sunt cele pe care le-am vazut inainte prin intermediul poeziei, sau in picturi. Acesta este secretul farmecului Naturii, precum si explicatia slabiciunii ei.
Minciuna, povestirea unor lucruri frumoase si neadevarate, reprezinta adevaratul scop al Artei." - Oscar Wilde, Decaderea Minciunii.
miercuri, 3 august 2011
Frica de saracie
Westbrook Pegler a descris foarte bine ce efect are acest tip de frica asupra victimelor sale:
"Banii sunt doar cochilii de scoici, sau discuri de metal, sau bucati de hartie; exista comori in inima si in suflet pe care banii nu le pot cumpara, dar majoritatea oamenilor, cand sunt faliti, nu sunt in stare sa se bazeze pe acest adevar pentru a se remonta. Cand cineva este lipsit de bani si adapost, incapabil sa obtina vreo slujba, ceva se intampla in sufletul lui si umerii i se lasa, palaria i se turteste, nu mai merge si nu mai priveste ca un om normal. Nu se poate sustrage unui sentiment de inferioritate in fata celor cu slujbe stabile, chiar daca stie ca el este superior in caracter, inteligenta sau capacitate.
Ceilalti oameni - chiar prieteni ai sai - se simt, pe de alta parte, superiori fata de el, si il privesc, poate inconstient, ca pe un caz nefericit. O vreme poate imprumuta, o vreme, dar nu suficient ca sa se comporte normal, si nu poate imprumuta la nesfirsit. Dar imprumutul in sine, devenit mijloc de existenta, este o experienta deprimanta, iar banii nu au puterea de a remonta spiritele, asemanatoare cu cea a celor castigati cinstit. Desigur, nimic din toate acestea nu este valabil pentru vagabonzi sau cei care nu fac nimic in mod obisnuit, ci doar pentru oamenii cu ambitii normale si respect de sine.
Femeile cu aceleasi necazuri se comporta diferit. Nu se stie de ce, nu luam niciodata in consideratie femeile care sufera esecuri. Ele sunt putin numeroase la cozile de paine, si cersesc rareori pe strazi, nu sunt recunoscute in mijlocul multimilor prin aceleasi indicii clare care ii identifica pe faliti. Desigur, nu ma refer la batranele in zdrente de pe strazile oraselor care sunt tot atatea cat vagabonzii cunoscuti. Ma refer la femeile inca tinere, decente si inteligente. Trebuie sa fie numeroase, dar disperarea lor e tacuta. Poate ca se sinucid.
Cand un barbat esueaza, are tot timpul sa se gandeasca. Poate calatori kilometri intregi pentru a se interesa de o slujba si a afla ca postul s-a ocupat, sau ca nu se ofera salariu de baza, ci doar niste fleacuri pe care nimeni nu le-ar da decat de mila. Refuzand, el e din nou pe strazi fara vreo tinta precisa. Deci merge in continuare. Se uita in vitrinele magazinelor la luxul care nu e pentru el, se simte inferior si face loc celor care se opresc si privesc interesati. Bantuie printr-o gara sau se asaza in vreo biblioteca publica pentru a-si odihni picioarele si a se incalzi putin, dar nu asa va obtine o slujba, asa ca se ridica si o porneste din nou. Poate ca nu stie, dar lipsa de tel il tradeaza chiar daca trasaturile chipului nu o fac. Poate fi bine imbracat cu haine ce i-au ramas din zilele cand avea o slujba stabila, dar hainele nu pot ascunde caderea.
Vede mii de alti oameni, bibliotecari sau functionari, farmacisti sau incarcatori de vagoane, robotind ocupati si ii invidiaza din adancul sufletului, Ei sunt independenti, se respecta si isi pastreaza barbatia, iar el pur si simplu nu se poate convinge ca este un om bun, desi se contrazice cu sine si ajunge ora de ora la un verdict favorabil.
Doar banii l-au adus in aceasta stare. Daca ar avea niste bani, ar redeveni el insusi."
marți, 2 august 2011
Simetria
"Simetria se naste din proportie care apare atunci cand madularele unei opere intregi si opera in intregul ei sunt masurate cu un element al operei ca unitate comuna, din care rezulta sistemul simetriilor. " (Vitruviu)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)